În acest moment al timpului, există foarte mulți români care sunt plecați și locuiesc în afara țării. Mulți dintre aceștia sunt persoane bilingve. O parte dintre ei ajung la un moment dat să aibă nevoie de ajutor psihologic pentru problemele pe care le întâmpină. Soluția poate veni prin psihoterapie online. Ce psihoterapeut vor alege aceștia? Unul care vorbește limba lor nativă sau unul din țara în care trăiesc? Dar oare care opțiune este mai benefică din punct de vedere psihologic?

Psihoterapie online – în limba maternă
Limbajul are un rol esențial în dezvoltarea noastră timpurie, în modul în care percepem, procesăm, interpretăm, înțelegem și gestionăm totalitatea experiențelor noastre emoționale. Astfel, limbajul contribuie la dezvoltarea abilităților de reglare emoțională și la dezvoltarea identității noastre. Limbajul nu numai că ne ajută să ne comunicăm emoțiile noastre celuilalt, ci și să le înțelegem mai bine. Prin cuvinte, putem da un sens experiențelor noastre emoționale și putem explora motivele care stau la baza acestor emoții. Terapia se bazează pe utilizarea limbajului pentru a explora și înțelege experiențele emoționale. Identificând gândurile și credințele care pot influența aceste emoții, ne ajută să dezvoltăm strategii de reglare emoțională mai sănătoase.
Limbajul este cel care contribuie într-o măsură destul de mare la conturarea identității noastre. Astfel noi nu ne putem exprima toate experiențele mai clar și mai concis decât în limba maternă. Limba reprezintă o parte esențială a competenței culturale. Experții încurajează luarea în considerare a limbii ca element în adaptarea culturală și acordarea culturală la terapie. Învăluite în limbă, se află istoria, cultura și experiențele rasiale, etnice, socioeconomice, spirituale și sexuale ale unei persoane. Aceste identități sunt resimțite, înțelese și transmise diferit în funcție de limba aleasă pentru a comunica.
Programează acum o ședință de psihoterapie online.
Importanța limbajului matern
După cum putem observa limbajul este un element esențial pentru munca terapeutică. Terapeuții se folosesc de acesta pentru a construi alianțe, a stabili relații și a înțelege lumile interioare ale clienților. Pe măsură ce psihoterapia continuă să devină disponibilă pe scară largă, este vital să ne dezvoltăm înțelegerea modului în care limbajele descriu semnificațiile și experiențele concrete și simbolice.
Procesul și experiența prin care trecem pentru a învăța limba maternă sunt profund influențate de relația dintre mamă și copil. Dezvoltarea emoțională a indivizilor este foarte strâns legată de dezvoltarea limbajului matern. Diferiți cercetători au vorbit despre diferite reprezentări ale sinelui și au discutat despre simțul dublu al sinelui în rândul clienților bilingvi. În funcție de limba vorbită, cineva interpretează și înțelege lucrurile folosind lentile diferite. Pe lângă sentimentul de dualitate, pot apărea și divizări afective care conduc indivizii la supraintelectualizarea conținutului emoțional. Asta deoarece limbajul pe care îl folosesc în terapie nu este în limba lor maternă și este posibil să nu fie limba corespunzătoare emoțiilor descrise sau accesate.
Verbalizarea unui sentiment devine o sarcină intelectuală în a doua limbă și astfel are loc o detașare emoțională de conținut. Utilizarea unei a doua limbi poate acționa ca o apărare împotriva emoțiilor intense și poate oferi protecție împotriva efectelor declanșării anumitor amintiri. Limbajul influențează capacitatea de a accesa materialul experiențial. Astfel că procesul de psihoterapie online în limba maternă poate avea un impact benefic semnificativ.
Programează acum o ședință de psihoterapie online.
Studii și analize
Cercetătorii au prezentat cazul unui pacient din terapie care a fost capabil să acceseze amintirile traumatice într-o limbă, dar nu și în cealaltă. Rolul limbajului este acela de organizator al experienței care este strâns legat de relații, amintiri, experiențe, gusturi, mirosuri și sunete. Întrucât avem multe relații diferite cu limbajul, aceste relații pot fi exprimate și simțite la o multitudine de niveluri. De exemplu, putem simți plăcerea în mod diferit în fiecare limbă și putem descrie durerea ca fiind mai intensă sau mai puțin intensă. Indivizii bilingvi experimentează simțuri duble ale sinelui și au coduri lingvistice diferite care îi ajută să se gândească la ei înșiși, să exprime emoții și idei și să interacționeze cu ceilalți.
Atunci când învățăm o limbă nouă avem diverse experiențe legate de oamenii cu care interacționăm și de cultura în care aceștia trăiesc. Pe parcurs ce învățăm, progresăm și acumulăm noi informații care produc schimbări în structura noastră, fapt pentru care ne-am descrie diferit pe noi înșine în limba maternă și în limba secundară.

S-a observat faptul că atunci când clienții au parte de servicii terapeutice în limba maternă rata de abandon este cu mult mai scăzută. Experimentele referitoare la memoria autobiografică (procesul implicat în expunerea imaginară) demonstrează că limbajul joacă un rol important în ceea ce este de fapt amintit. De exemplu, vorbitorii bilingvi au o amintire autobiografică mai bogată în limba lor maternă în comparație cu limba lor secundară, în ceea ce privește ideile menționate și gradul de elaborare al fiecărei idei. În plus, cei care vorbesc două limbi manifestă emoții mai intense atunci când raportează amintiri în limba în care memoria a fost codificată.
Programează acum o ședință de psihoterapie online.
Concluzii
După toate cele precizate în legătură cu limbajul matern, putem expune o serie de beneficii importante cu impact în procesul de psihoterapie online în limba maternă. Atunci când terapeutul și clientul împărtășesc aceeași limbă maternă există o comunicare mai eficientă, întrucât expații pot comunica mai eficient și mai sincer despre sentimentele și gândurile lor. Acest lucru poate facilita procesul terapeutic, deoarece clientul nu trebuie să se preocupe de limitările lingvistice sau de interpretarea greșită a cuvintelor lor. Totodată, există o mai profundă înțelegere culturală, terapeuții înțelegând mult mai bine contextul în care clientul său s-a dezvoltat și valorile pe care acesta le are. Acest lucru poate ajuta la abordarea problemelor specifice culturii și poate facilita legătura terapeutică. Participanții la terapie pot simți un nivel mai mare de confort emoțional atunci când vorbesc în limba maternă.
Vorbind în limba maternă, expații pot evita barierele lingvistice care pot apărea în timpul terapiei într-o limbă străină. Terapeuții pot conecta mai ușor expații la resurse culturale specifice care pot fi relevante pentru problemele lor, cum ar fi literatura, comunitățile și organizațiile culturale. Procesul de vindecare prin psihoterapie online în limba maternă devine astfel mult mai facil și accesibil.
Pentru persoanele din afara țării care sunt în căutarea unui psihoterapeut care să vorbească limba lor maternă, cea mai eficientă soluție o reprezintă psihoterapia online. Ședințele vor fi realizate prin videoconferință, folosind orice platformă accesibilă clientului. Psihoterapia online nu prezintă diferențe semnificative la nivelul eficienței, studiile arătând faptul că mulți clienți chiar s-au simțit mai conectați cu terapeutul lor în mediul online și au simțit mai multă empatie din partea acestuia decât atunci când ședințele aveau loc fizic.
Programează acum o ședință de psihoterapie online.
Bibliografie
Griner, D., & Smith, T. B. (2006). Culturally adapted mental health intervention: A meta-analytic review. Psychotherapy: Theory, research, practice, training, 43(4), 531.
Schouler-Ocak, M. (2020). The role of language in intercultural psychotherapy. Intercultural Psychotherapy: For Immigrants, Refugees, Asylum Seekers and Ethnic Minority Patients, 81-91.
Foster, R. P. (1996). The bilingual self duet in two voices. Psychoanalytic Dialogues, 6(1), 99-121.
Aragno, A., & Schlachet, P. J. (1996). Accessibility of early experience through the language of origin: A theoretical integration. Psychoanalytic Psychology, 13(1), 23.
Ramos‐Sánchez, L. (2007). Language switching and Mexican Americans’ emotional expression. Journal of Multicultural Counseling and Development, 35(3), 154-168.
Fernandez, E., Woldgabreal, Y., Day, A., Pham, T., Gleich, B., & Aboujaoude, E. (2021). Live psychotherapy by video versus in‐person: A meta‐analysis of efficacy and its relationship to ypes and targets of treatment. Clinical Psychology & Psychotherapy, 28(6), 1535-1549.
Chu J., Leino A., Pflum S., Sue S. (2016). A model for the theoretical basis of cultural competency to guide psychotherapy. Professional Psychology: Research and Practice, 47, 18-29.
Szoke, D., Cummings, C., & Benuto, L. T. (2020). Exposure in an increasingly bilingual world: Native language exposure therapy with a non-language matched therapist. Clinical Case Studies, 19(1), 51-61.