Expunerea la adversități este un fapt inevitabil al vieții umane care pune o presiune uimitoare asupra noastră. Această expunere este un predictor al perturbărilor în funcționarea psihologică. Ceea ce este important de menționat este că oamenii variază foarte mult în reacțiile pe care le au ca urmare a expunerii la adversitate. În timp ce unii oameni se confruntă cu perturbări severe pe termen lung, alții prezintă puține probleme sau chiar deloc; sau chiar prezintă îmbunătățiri comportamentale.

psiholog online

Ce este reziliența?

Reziliența se referă la o traiectorie stabilă a sănătății mintale, în ciuda expunerii la un stresor puternic sau potențial traumatic. Reziliența a fost descrisă ca fiind capacitatea de a obține o adaptare pozitivă în ciuda amenințărilor la adresa adaptării, care includ adversitate și experiențe stresante. Reziliența este importantă pentru starea noastră mentală deoarece cercetările arată că oamenii care sunt mai rezilienți au mai puține probleme de sănătate mintală, cum ar fi simptomele depresive și se bucură de o stare de bine mai mare, incluzând sentimente pozitive și satisfacție în viață. Este ca și cum reziliența ne ajută să trecem mai ușor peste momentele dificile, protejându-ne sănătatea mintală și contribuind la o viața mai echilibrată.

Reziliența cuprinde procesul dinamic ca răspuns la provocări sau adversitate, rezultatul pozitiv al coping-ului și capacitatea potențială de a crea răspunsuri adaptative pentru a obține rezultatele dorite. ​ Concluzionând, persoanele reziliente văd dificultățile ca pe o oportunitate de creștere și învățare.

Care sunt componentele rezilienței?

Reziliența, un construct complex și multidimensional, este analizată în literatura de specialitate prin intermediul a diverse componente cheie. Una dintre aceste componente esențiale este abilitatea de reglare emoțională. Auto-reglarea emoțională presupune conștientizarea emoțiilor și exprimarea echilibrată a acestora, și adoptarea unei atitudini constructive față de stres și dificultăți. Persoanele reziliente tind să aibă o perspectivă optimistă asupra vieții și să se concentreze pe aspectele pozitive. Acestea tind să vadă oportunități în adversități și să se concentreze pe soluții, mai degrabă decât pe probleme.

O altă trăsătură importantă este percepția obiectivă a realității. Persoanele reziliente au capacitatea de a vedea lumea într-un mod realist, fără a distorsiona sau exagera situațiile dificile.

Conexiunile sociale puternice și echilibrate reprezintă un alt pilon al rezilienței, furnizând resurse emoționale esențiale și sprijin în fața provocărilor. Aceste conexiuni ne permit să facem față cu mai mare ușurință provocărilor, poate și datorită sprijinului pe care îl primim sau poate a viziunii diferite asupra situației, ceea ce ne modifică propria imagine distorsionată sau exagerată uneori.

Autodisciplina și perseverența, evidențiate în reziliența indivizilor, reflectă abilitatea acestora de a-și stabili obiective realiste și de a depune eforturi constante pentru a le atinge, chiar și în fața obstacolelor și a dificultăților întâmpinate.

Poate fi dezvoltată reziliența prin intermediul psihoterapiei?

Psihoterapia se dovedește a fi o metodă eficientă în dezvoltarea și întărirea rezilienței, oferind un cadru propice pentru explorarea și înțelegerea resurselor, abilităților și mecanismelor de adaptare ale individului. Terapeuții pot ajuta clienții să devină mai conștienți de propriile emoții și să înțeleagă modul în care acestea pot influența comportamentul și gândirea. Aceasta poate facilita o mai bună conștientizare și gestionare a emoțiilor în situații stresante. Prin intermediul terapiei, indivizii pot învăța tehnici și strategii de coping pentru a face față stresului și adversităților. Aceste abilități includ tehnici de relaxare, tehnici de gestionare a stresului și modalități de rezolvare a problemelor.

De asemenea, terapia sprijină dezvoltarea încrederii în sine și a sentimentului de auto-eficacitate prin identificarea și recunoașterea resurselor personale. Colaborând cu terapeutul, individul poate identifica obiective realiste și dezvolta strategii practice pentru a le atinge, consolidând astfel abilitățile de auto-disciplină și perseverență.

Terapeuții pot lucra cu clienții pentru a identifica și a schimba tiparele gândirii negative sau pesimiste. Gândirea pozitivă și reformularea cognițiilor disfuncționale contribuie la creșterea optimismului și a rezilienței. Relațiile sociale sănătoase și de sprijin sunt un alt aspect important al rezilienței, iar terapia oferă un spațiu sigur pentru a explora relațiile, pentru a îmbunătăți abilitățile sociale și pentru a dezvolta comunicarea asertivă și eficientă.

Concluzii

În încheiere, reziliența se conturează ca un pilon esențial al navigării prin provocările vieții și al dezvoltării personale. Persoanele reziliente nu doar supraviețuiesc, ci prosperă în fața adversităților, manifestând abilități de adaptare, încredere în sine și conexiuni sociale puternice. Concluziile trase din analiza acestui concept subliniază importanța învățării din eșecuri, adoptării unei perspective optimiste și construirii unui fundament solid pentru gestionarea stresului. Este important să subliniem că reziliența poate fi dezvoltată și îmbunătățită în timp prin practică, conștientizare și sprijin adecvat.

Programează acum o ședință de psihoterapie online.


Bibliografie

Cano, M. Á., Castro, F. G., De La Rosa, M., Amaro, H., Vega, W. A., Sánchez, M., … & de Dios, M.

A. (2020). Depressive symptoms and resilience among Hispanic emerging adults: Examining the moderating effects of mindfulness, distress tolerance, emotion regulation, family cohesion, and social support. Behavioral Medicine, 46(3-4), 245-257.

Liu, J. J., Reed, M., & Fung, K. P. (2020). Advancements to the Multi-System Model of Resilience:

updates from empirical evidence. Heliyon, 6(9).

Masten, A. S., Lucke, C. M., Nelson, K. M., & Stallworthy, I. C. (2021). Resilience in development

and psychopathology: Multisystem perspectives. Annual Review of Clinical Psychology, 17, 521-549.

Moore, T. M., White, L. K., Barzilay, R., Calkins, M. E., Jones, J. D., Young, J. F., … & Gur, R. E.

(2020). Development of a scale battery for rapid assessment of risk and resilience. Psychiatry research, 288, 112996.

Troy, A. S., Willroth, E. C., Shallcross, A. J., Giuliani, N. R., Gross, J. J., & Mauss, I. B. (2023).

Psychological resilience: An affect-regulation framework. Annual review of psychology, 74, 547-576.

Open chat
Bună.
Cum te pot ajuta?